Cutremure de pământ și cutremure ale minţii

de Swami Veda Bharati

 

Swami Veda Bharati

„În situațiile care produc cutremure ale minții în alții, mintea unui meditator își savurează propria nemișcare…”

Cei care practică meditația nu suferă cutremure ale minții nici chiar în timpul cutremurelor de pământ. Îmi amintesc de primul meu cutremur în Dehradun (India). Trebuie că aveam 9 sau 10 ani atunci. Toată familia plecase undeva afară și eram absolut singur. Am simțit pământul și casa cutremurându-se, mintea mea spunându-mi că acesta este un cutremur de pământ. Ceva din interior m-a făcut să fug afară din casă, să sar două trepte de pe platforma pe care casa era construită, drept în mijlocul drumului; am stat acolo fascinat până când cutremurul s-a liniștit și apoi m-am întors în casă. Îmi amintesc simțind fascinație, dar nu frică.

Nu știu dacă experiența este similară cu a altor copii de 9-10 ani care au fost singuri acasă în timpul unui cutremur.

Cândva în timpul anilor ’80 obișnuiam să organizez seminarii de weekend in casa lui Margit Jacob in Napa Valley, California. Eram toți în cabana de yoga a lui Margit, toată lumea stând întinsă în shavasana și eu șezând și conducând o lungă practică de relaxare. Un cutremur de pământ a venit și n-a fost nici un tremor, nici o mișcare în cei care stăteau în shavasana. Am continuat ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. După ce sesiunea s-a încheiat am comentat între noi ” da, a fost un cutremur.”

Așa este.

Manuel Fernandez a practicat cu lama tibetani pentru aproape un deceniu. A participat în numeroase seminarii de practică a tăcerii și meditației. Deasemenea a trăit în așramul nostru pentru mai bine de 5 ani. Având un doctorat in antropologie culturală de la Universitatea California, Berkley, a ajutat la stabilirea și dezvoltarea programelor noastre de cercetare în cadrul Laboratorului de Cercetare a Meditației.

Recent Manuel a trebuit să se reîntoarcă în țara sa natală, Chile, și se afla acolo când recentul cutremur din Chile a lovit. Mai jos sunt două dintre comentariile pe care le-am primit de la el:

„Deoarece eram la etajul 14 am realizat că nu aveam unde să scap, așa că doar m-am relaxat și am savurat frumoasa priveliște a orașului cutremurându-se, de la geamul meu panoramic.”

„Astăzi predam o clasă de yoga unui singur student in apartamentul meu și am avut două cutremure puternice, unul dintre ele aproape de 7 grade pe scala Richter! și apoi au urmat multe șocuri, unele destul de puternice. Am continuat totuși clasa până la sfârșit. Când conduceam relaxarea de la sfârșitul sesiunii eram foarte conștient de vocea mea și am observat că de fiecare dată când era un șoc vocea mea devenea nesigură, dar am reușit să mă relaxez suficient așa că vocea mea nu a fost afectată și nu cred că studentul a observat vreo schimbare în vocea mea.”

Aceste evenimente dovedesc că într-adevăr meditația ne eliberează de propriile noaste frici. Circumstanțele care produc cutremure ale minții în alții, lasă mintea celui care meditează să-și savureze propria nemișcare.

O altă poveste despre cutremure care poate fi de ajutor este experienta descrisă de Joanne Sullivan:

„Era 1980, în Arcata, California. În zori de zi, foarte devreme, un cutremur a zăngănit și tunat ca un tren gigant tăind prin mijlocul camerei. Soțul meu a spus „ ia copilul” și am fugit afară. Eram calmă, deoarece mă culcasem după meditație și mantra era încă puternică în momentul în care cutremurul ne-a trezit. Am știut că eram în siguranță.

Dar mai apoi ceva straniu s-a întâmplat. In următoarele două săptămîni cu numeroase șocuri, am început să mă gândesc la experiența din acea zi folosind manas (mintea rațională), despre cum ne aflăm pe un sol în mare parte lichid și nu solid. Apoi, într-o noapte, în completă panică, am telefonat prietenei mele Sherry și am rugat-o să vină. „John este la muncă și Isaac are doar două luni. Nu vreau să creez frică în el.” am spus. „Voi fi acolo în 15 minute” a răspuns Sherry.

Nici nu apucasem să pun telefonul bine în furcă, când a sunat din nou. Era Dr Arya (autorul, înainte de a deveni Swami). „Alo?” În acel moment am simțit ca și cum întreaga sa ființă a trecut prin liniile de telefon. „Joanne. Este acolo Joanne Sullivan care a murit într-un cutremur ?”

„Of, Panditji” am oftat.

„Am auzit că a fost un cutremur, dar liniile au fost ocupate. Ești bine ?”

„Da, dar sunt speriată.”

„Joanne, tu nu ai deloc încredere în Dumnezeu ?”

„Nu, Panditji.”

Apoi mi-a relatat două povești înfricoșătoare despre cutremure. „Ai auzit despre cutremurul care a înghițit un om și standul său cu banane? Pământul s-a deschis și s-a închis în jurul lui. A mâncat banane și a băut apă dintr-un izvor subteran timp de trei zile până când l-au găsit și salvat.”

Între timp mă gândeam : „De ce îmi spune toate acestea ? Sunt deja speriată.” Şi între timp se lansează într-o altă poveste despre un alt dezastru, de acestă dată despre un om care mergea pe plajă într-o zi perfectă când un tsunami a venit și l-a tras în largul mării. Locuiam aproape de coasta oceanului atunci așa că asta nu era ceva deosebit de încurajator să aud.

„S-a trezit a doua zi pe plajă ” a spus.

„Aha!”

Dr Arya a mai spus câteva cuvinte și m-a binecuvântat. Când conversația s-a terminat, fricile mele erau duse. După poveștile cu dezastre pe care mi le spusese, m-aș fi așteptat să fiu și mai speriată. Dimpotrivă. Nu știu ce a făcut…

Curând după aceea, ceva în mine, a decis că un cutremur este un eveniment de mare putere cu miliarde de tone de pământ mișcându-se sub picioarele mele. Respect, nu frică, este mult mai potrivit.

Lecții ale minții, încă neasimilate. In dimineața cutremurului, buddhi, mintea discriminativă, din spatele rațiunii, era în deplin control. În următoarele două săptămâni, lăsasem manas, așa-numita minte „rațională”, să ia conducerea. Acesta este un perfect exemplu a ceea ce Swami Rama scrie în cartea sa “Meditația și practica ei” despre dificultățile în care ne găsim, când, datorită unor obiceiuri vechi (ahankara), manas, mintea inferioară care raționează, nu lasă buddhi să-si facă datoria și să ne ghideze.”

Ceea ce încercam atunci să-i spun Joannei atunci era că nu este cert că ceva rău ți se va întâmpla, și de asemenea că propria ta karma și grația divină te pot salva prin mijloace neașteptate chiar dacă totuși ceva se întâmplă.

Înapoi la Articole.

Înapoi la Home