Educaţia spirituală a copiilor

Swami Veda cu copii

de Swami Veda Bharati

 

„Nu putem face responsabile genele pentru tot … Oamenii trebuie să fie deschiși către posibilitatea teribilă că evenimentele de importanță în dezvoltarea unui copil se întîmplă nu în momentul concepției, ci cu ani înainte.”
Din revista Discover, Dec 2002, p. 52, citându-l pe Dr. David Barker, Director al Direcției de Sănătate a Mediului din cadrul Consiliului Cercetării Medicale, Universitatea Southampton, Marea Britanie.

 

Citatul de mai sus se referă la faptul, numit ipoteza Barker, că starea de sănătate fizică a părinților părinților cu mult timp înainte de momentul concepției poate determina apariția de boli la copil, care se pot manifesta uneori cu întârziere, în timpul vieții sale de adult.

In tradițiile Indiei se pune accentul nu numai pe îmbunătățirea sănătății fizice ci și pe bunăstarea mentală și spirituală a individului. In fapt, bunăstarea spirituală și mentală servesc ca fundație pentru sănătatea fizică deoarece, așa cum Swami Rama a accentuat de nenumărate ori, mai mult de 75% din boli recunosc o origine psihosomatică.

În zilele noastre, pe tot globul și în toate culturile există o îngrijorare crescândă cu privire la lipsa de disciplină și erodarea valorilor de non-violență în societate, în special în rândul tinerilor. Aceasta se aplică și în India. Nici un fel de programe sociale, fie ele pentru cei bogați sau pentru cei săraci nu pot schimba astfel de tendințe distructive. In ciuda dedicării de fonduri substanțiale pentru prevenirea consumului și dependenței de droguri, atât în țările dezvoltate cât și în cele „în curs de dezvoltare”, problema adicției se accentuează. Oricât de mult ar încerca mândria națională a indienilor să nege epidemiologia SIDA, aceasta a devenit un fapt al vieții contemporane.

Pe de altă parte, istoria Indiei abundă în povești despre faptele copiilor născuți ca sfinți. Intr-o bună zi, sper că voi avea timpul și oportunitatea să scriu o carte dedicată întregii pleiade de copii sfinți ai Indiei. Cum au creat familiile și societatea ființe cu un așa rafinament spiritual? Această întrebare nu este doar pur academică. Este acum recunoscut pe deplin că practica meditației, prin calmarea minții individuale, produce schimbări la nivelul întregii societăți. Singura soluție pentru mințile tulburate ale tinerilor este de a-i învăța să mediteze.

În călătoriile mele peste tot în lume sunt adesea întrebat la ce vârstă putem să-i învățăm pe copii să mediteze? Invariabil, eu răspund: „Cu trei ani înainte de concepție.” Audiența la început crede că glumesc, dar apoi realizează că sunt de fapt foarte serios. Așa cum starea de sănătate fizică a părinților poate determina sănătatea viitoare a copiilor lor, așa și starea lor mentală și spirituală determină sănătatea mentală și spirituală a copiilor chiar de la început.

Gândurile care se acumulează in mintea părinților în timpul celor trei ani premergători concepției, suma acestora, este transmisă ca o amprentă subconștientă în mintea fetusului. De fapt, părinții aleg genul de suflet pe care doresc să îl aibă drept copil, prin tipul de comportament mental în care se complac. Este bine știut, de exemplu, faptul că copilul unei mame care a practicat intens mantra Gayatri (și sunt rugăciuni cu efect similar în alte religii), în timpul celor trei ani dinaintea concepției, este așa de strălucit intelectual încă de la naștere, încât niciodată nu va avea nevoie să meargă la școală pentru a învăța.

De aceea, printre cele șaisprezece sacramente de-a lungul vieții din tradiția hindusă, prima este garbhadhana (ceremonia sacră dinaintea concepției prin care se invită sufletul pur al copilului în pântecul mamei).

Ceea ce nu a putut fi realizat în timpul celor trei ani înaintea concepției, poate fi recuperat în timpul celor nouă luni de sarcină. Printre familiile mai rafinate cultural din India, în care femeile sunt respectate, este un obicei des întâlnit ca viitoarea mamă să aibă fotografii ale marilor sfinți în camera lor și să petreacă mult timp citind scripturi și practicând japa, recitarea mentală a rugăciunilor și a unor mantre speciale.

Fetusul (fătul) nu primește numai nutrienți de la mamă. Fetusul primește de asemenea prana de la mamă, adică energia vitală precum și stările ei mentale și emoționale. Fetusul este o ființă foarte sensibilă. Este știut că un copil în pântecul matern tresare la trântirea unei uși, sau închide ochii dacă o lumină prea puternică strălucește în camera în care se află mama. Este de asemenea cunoscut că fetusul răspunde la furia, excitațiile, fricile și depresiile mamei. Cauzând astfel de perturbări în mintea mamei, modelăm mintea copilului în mod corespunzător. Este de aceea recomandat ca mama să practice și să transmită efectul calmant al meditației în timpul sarcinii. Ca urmare va aduce pe lume un copil care, ca adolescent, nu va fi ușor de tulburat așa încât să devină violent sau dependent de droguri. O mamă care meditează modelează o minte meditativă pentru copilul ei.

Ceea ce nu a putut fi realizat în timpul sarcinii poate fi recuperat în primii ani de viață. Este cunoscut că starea afectivă a mamei în timpul lactației afectează în mare măsură sugarul. Adesea sfătuiesc tinerele mame ca atunci când alăptează copilul să lase corpul să se relaxeze ca în shavasana, poziția clasică de relaxare, și să recite mantra personală în minte. Aceasta va întări în continuare înclinația spre calm a copilului.

Stările emoționale nu sunt învățate, ci mai degrabă recepționate de la părinte. Când părinții se plâng despre copilul lor cum că este neascultător și îi deranjează adesea, eu răspund: „nu copilul este cel care care vă tulbură, ci voi sunteți aceia care îl tulburați pe copil.” Copilul este o oglindă în care se reflectă emoțiile adulților. Dacă un adult vrea să știe în ce stare mentală, sau emoțională, se află, tot ce trebuie să facă este să se uite la copilul care se găsește lângă el. Mintea cristalină a copilului reflectă tot ceea ce se petrece în mintea adultului. Pentru a educa un copil să fie calm, educă-te pe tine însuți să fii calm. Întotdeauna sfătuiesc părinții: „Niciodată să nu certați copilul când sunteți furioși deoarece în această instanță nu corectați copilul, ci îl folosiți doar pentru a deversa propriile voastre tulburări emoționale. Când voi înșivă încetați a mai fi furioși, atunci puteți înscena, puteți pretinde că sunteți furioși pentru a corecta copilul spre beneficiul său.”

Același principiu se aplică și în predarea tehnicilor de meditație. Până acum am vorbit despre transmiterea pasivă a stării meditative de la părinți la copil. La ce vârstă putem însă preda activ technicile de meditație? Aici mă voi referi la două experimente pe care le-am făcut pe vremea când eram încă tată de familie (cu mulți ani înainte de a lua jurămintele de sanyasa).

Am ținut în brațe un băiețel de șase luni, l-am învelit în „șalul” meu de meditație și am stat absolut nemișcați pentru 45 de minute odată, fără a dormi. Copilul a răspuns la starea mea de nemișcare. Faceți aceasta în mod repetat și liniștea și calmul vor deveni naturale pentru copil.

La vremea când copilul avea trei ani, sau chiar un pic mai devreme, am început să predau activ tehnicile de meditație. Adesea veneam seara acasă, după un lung tur de conferințe, și copii cereau: „Spune-ne o poveste.” „Dar sunt așa de obosit” replicam. „Foarte bine, atunci dă-ne o relaxare” era răspunsul invariabil. Dar încă odată, o persoană tensionată nu poate ghida o sesiune de relaxare, limbajul corporal si vocea îi vor trăda propria tulburare mentală.

Copii din familie, astfel educați, au cerut permisiunea să predea tehnici de meditație altor copii la școală (aceasta se întâmpla în SUA). Şi ca urmare adesea am fost apoi solicitat să lecturez în fața întregii școli.

Sper și mă rog ca practicile de calmare a respirației, de relaxare și meditație să devină parte din programa școlară de zi cu zi. Nici un aspect religios nu este implicat în aceste practici. Există moduri de a preda și a practica meditația fără un conținut religios. Dacă viitori educatori ar învăța aceste metode, ar aduce o contribuție inestimabilă la crearea unei societăți pașnice.

Înapoi la Articole.

Înapoi la Home