Minte puternică – Minte slabă

– fragmente din seria “Mintea – câmp de joacă al zeilor” de Swami Veda Bharati –

Swami Veda Bharati

 

Dacă cineva ar întreba în ce domeniu al științei au investit înțelepții Indiei cea mai multă gândire, în afară de meditație, răspunsul ar fi “psihologia”, adică înțelegerea minții. Aceasta s-a petrecut nu numai prin observații obiective. Înțelepții s-au folosit pe ei înșiși ca subiecte de experiment. Şi-au condus mintea prin variate stări de sentimente, concentrări, vizualizări, recitări mentale și alte metode interne și au observat efectul pe care acestea îl au asupra minții. Despre aceste metode vom vorbi în detaliu în altă parte … Aici vom continua în a încerca să înțelegem definiția minții și a stărilor ei.

Aici trebuie de asemenea clarificat că nu există o filozofie indiană unitară, așa cum nu există o filozofie europeană unitară în cadrul căreia filozofii pot agrea asupra anumitor premize și trage concluzii identice. Numeroasele sisteme filozofice indiene variază considerabil. De exemplu, dacă ar fi să expunem teoria indienă asupra minții din doctrina vijnana-vada or din doctrina yogachara, sau dacă ar fi să oferim toate miile de indexuri de termeni descrise de filozofii abhidharma, ne-ar lua câteva generații doar ca să terminăm acest articol.

Aici vom folosi ca resurse:

  • în principal sistemul sankhya–yoga
  • cu un pic de vedanta, unde aceste doua sistem se întâlnesc, și
  • sugestiile date în literatura epică (Mahabharata, incluzând Bagavad-gita, Puranas, etc. în legatură cu organizarea minții și funcțiile ei.
  • o arie vastă de studiu ce necesită a fi sistematizată, din textele ayurvedice, cum ar fi Charaka-samhita.
  • trebuie reamintit că nici o știință dezvoltată în India nu poate fi studiată fără completa evaluare a legăturilor ei cu studiul minții. De exemplu, teoria artei și literaturii[2] este în principal una filozofică. Fără conceptele de bhavas, havas, anu-bhavas, shankari-bhavas[3] care vor fi definite în alta parte – întregul spectru al emoțiilor și expresia lor – nu există o teorie indiană a artei și literaturii.

Trebuie de asemenea subliniat că toate aceste detalii despre minte pot fi înțelese într-un mod holistic, ca o singură paradigmă, numai în contextul practicii și experienței meditației. Observarea de sine practicată în decursul meditației este rădăcina acestei cunoașteri, toate celelalte sunt ramuri. Cu alte cuvinte, aceste afirmații despre minte și funcțiile sale nu trebuie crezute orbește pentru că sunt doctrine sacre, cuvinte inspirate, autoritate finală etc. Ele trebuie verificate în laboratorul spiritual numit meditație. Prin metodele de “laborator” prescrise în știința meditației, putem testa variatele stări ale minții. Daca testul intern corespunde cu “notele de laborator” precedente, ca de exemplu cele ale lui Patanjali, atunci le vom crede ca fiind adevărate. Chiar dacă câteva teste de nivel începător, produc rezultatele dorite, trebuie progresat cu restul. În mod similar cineva poate testa sugestiile despre stările emoționale prin auto-observare și experimentare interioară. Numai atunci cineva poate accepta afirmații de genul “prin practicarea non-violenței toată animozitatea încetează în jurul practicantului”.

În prima parte a acestei serii de articole am vorbit despre minte ca fiind un câmp energetic. Un câmp energetic poate fi slab sau puternic.

Un câmp energetic slab poate fi transformat într-unul puternic prin aplicarea anumitor metode de:

  • auto-experimentare în comportamentul mental, vocal și fizic
  • auto-observare
  • concentrare
  • meditație

O slăbiciune nu este altceva decât o diminuare a unei calități. Întunericul nu poate fi înlăturat dând cu mătura; întunericul nu este altceva decât o relativă diminuare a luminii. Ca atare, numai întărirea luminii va înlătura întunericul. Scopul este de a găsi întotdeauna calitatea a cărei diminuare a rezultat într-o anumită slăbiciune. Întărește acea calitate și slăbiciunea va dispare. Aceasta se aplică la nivel individul, societal, al religiilor, națiunilor sau al altor tipuri de grupări.

În viziunea lui Ishvara–Krshna, autorul Sankhya-karika o întărire parte cu parte, înlocuind anumite slăbiciuni cu calitățile corespunzătoare nu poate fi holistică, completă or permanentă, atyantika. Orice întărire a unei anumite arii slabe trebuie sa fie realizată în contextul întăririi întregului câmp mental al individului. Aceasta re-întărire integrală se poate obține prin meditatie.

Acestea reprezintă câteva din principiile de bază ale “terapiei” sau mai degrabă a “reconstrucției” personale folosite de ghizii spirituali pentru a ajuta în dezvoltarea spirituală a studenților și discipolilor lor dragi. Aceleași metode pot fi folosite de părinți, profesori și consilieri sau conducători de grupuri și națiuni.

Care sunt semnele și simptomele care ne ajută să știm dacă o minte este slabă sau puternică? Mai jos sunt enumerate câteva dintre ele:

O minte slabă O minte puternică
… este rigidă; îi lipseşte fluiditatea, puterea de îndurare şi compasiunea … este îndurătoare, fluidă şi compasională
… este egoistă … este umilă
… face afirmaţii contradictorii … este consistentă, armonioasă
… se uită la contrarii SyntaxError … caută să vadă modul în care lucrurile sunt complementare şi ajuta în rezolvarea unei situaţii (samadhana)
… începe propoziţiile în vorbire şi în scris cu “Eu” şi repetă frecvent diversele forme ale acestui pronume … evita pronumele personal la persoana întâi şi variantele sale
… este deprinsă cu cuvinte precum “nu”, “refuz”, “negare”, “confruntare”, “opinia mea”, “punctul meu de vedere”, etc. … când “refuză” nu provoacă durere precum un refuz obişnuit
… simte că alţii îi rezistă, o refuză … are încredere în reacţiile pozitive şi bune ale altora
… îşi aminteşte ce a durut şi ce rău i-au cauzat alţii … uită toate acestea
… uită actele de bunătate ale altora de care a beneficiat personal … îşi aminteşte toate acestea
… uită ce rău a cauzat altora … îşi aminteşte acestea
… uită actele de bunătate facute de alţii catre terţe persoane … îşi aminteşte acestea
… oamenii evită să-i spună “nu” din frică … oamenii evită să-i spună “nu” din iubire
… îşi apăra propria poziţie … apăra poziţia oponentului, şi găseşte scuze pentru situaţia cuiva care i-a oferit un refuz
… uită lucruri din cauza lipsei de interes pentru alţii şi din cauza emoţiilor înceţoşate … îşi aminteşte ce îi interesează pe alţii şi ceaţa emoţională nu îi obscurează capacitatea de a-şi aminti
… îşi justifică actele … cere scuze
… nu iartă … iartă şi uită incidentul
… îi critică pe alţii, îi vorbeşte de rău … nu critică, ci mai degrabă caută să înţeleagă motivele din spatele slăbiciunii cuiva şi aspiră să dea mai multă încredere de sine acelei persoane
… devine tensionată şi stresată … este imediat relaxată de aceiaşi stimuli care ar declanşa tensiune într-o minte slabă
… rezistă altora şi apoi îi blamează pe aceştia pentru că i-au rezistat … nu întâmpina nici o rezistenţă şi calea îi este netezită de alţii
… este rănită de furia altora … cu compasiune caută sa afle istoria de suferinţă şi durere care a cauzat furia şi caută să-o remedieze
… cauta defecte în alţii … îşi vede propriile defecte
… oboseşte uşor … se regenerează rapid
… transformă o boală a corpului într-una a minţii … introduce puterea de vindecare a minţii în corp
… caută ca alţii să fie responsabili pentru ea ca apoi să aibă motiv pentru a-i displace … îşi asuma responsabilitatea pentru alţii fără a simţi o povara
… urmează tipare prestabilite … inventează
… este letargică şi se complace … ia iniţiativa
… este suspicioasă … are încredere
… se zbate să atingă un obiectiv … face fără a face şi obţine prin simpla ei prezenţă
… găseşte iritări neînsemnate ca fiind prea greu de suportat … are o capacitate oceanică de a absorbi şi nu simte nici o iritare
… nu poate gusta deplinătatea nici unei experienţe şi ca atare poftele nu îi sunt niciodată satisfăcute … fiind bine centrată, gustă şi experimentează pe deplin, se delectează cu “mai mult din puţin” şi este satisfăcută
… este egocentrică, căutând propria plăcere şi este adesea împiedicată de aceia în care creează rezistenţă … în mod constant caută împlinirea dorinţelor celorlalţi şi ca atare încetează să creeze rezistenţă; alţii vor găsi apoi plăcere în a-i împlini dorinţele
… reacţionează la lucruri şi evenimente neînsemnate care durează o clipită şi care au numai o valoare temporară … ignoră astfel de lucruri şi are o viziune mai largă şi mai extinsă în timp (dirga-darshin şi dura-darshin) şi de aceea nu este perturbată de mici evenimente, cuvinte neînsemnate şi situaţii temporare
… are un orizont limitat … are un orizont larg în toate subiectele şi domeniile
… caută numai părţi … are viziune asupra întregului în care toţi atomii şi galaxiile, toate ideile şi ştiinţele sunt interconectate
… găseşte dificil să înveţe lucruri noi …toate ştiintţele îi sunt uşor revelate
… trăieşte în frică (de a pierde, de dezastre naturale, stafii şi posesiuni materiale, atacuri, boală, sărăcie şi moarte) …asigura liniştirea tuturor fiinţelor prin propria-i prezenţă
… suferind de inferioritate, ţine să ăşi reaserteze propria superioritate religioasă, natională, tribală, politică … se abţine de la asemenea asertări datorită unei încrederi de sine interioare care poate îmbrăţişa toţi oponenţii şi toate părerile opuse
… este plină de conflicte interioare şi o mie de întrebări în legătura cu cel mai mic pas, căutând răspunsuri la toate întrebările şi fiecare răspuns ridicând milioane de alte întrebări … curge în armonie astfel încât întrebările ei nu găsesc raspuns dar în schimb sunt rezolvate
… cere … dăruieşte
… se simte insultată … onorează
… respinge orice … asimilează ceea ce poate părea inacceptabil în aparenţă
… caută propria plăcere şi gratificare … descoperă o plăcere mai subtilă, mai rafinată, mai intensă, şi mai durabilă – aceea de a şti că altcineva a fost mulţumit de propriile-i acţiuni
… vorbeşte tare … vorbeşte numai din adâncul liniştii interioare
… se zbate să aleagă dintr-o multitudine de opţiuni … încorporează cele mai contradictorii opţiuni într-o schemă unitară
… îşi îngăduie, mănâncă, posedează obiecte, face afirmaţii, se îmbracă, toate peste măsură pentru că încercă să îşi umple golul interior cu obiecte exterioare … are o plinătate interioară şi ca atare este blândă, cumpătată fără a se simţi restricţionată sau văduvită
… trăieşte cu frică de alţii, protejându-se peste măsură şi ca urmare invitând atacuri … trăieşte în iubire şi aceasta iubire îi este singura protecţie
… are fapte şi relaţii instabile … stabilizează totul în jurul ei
… nu se poate concentra asupra nici unui efort şi rătăceşte de la una la alta … este una concentrată şi ca atare bine centrată în viaţa şi în meditaţie
… în cele din urmă este o minte sfântă care acordă libertate altora şi îi eliberează din aservirea auto-impusă în care se află

Aceasta nu este nici pe departe o lista completă, ci doar o serie de indicatori pentru a evalua dacă avem o minte slabă sau o minte puternică; cu alte cuvinte, a evalua dacă câmpul nostru mental este complet energizat sau numai parțial sau slab energizat. Mințile slabe pot fi transformate în minți puternice folosind acești indicatori drept ghid.

Fie ca toate mințile slăbite care cauzează conflicte și războaie să-și recapete puterea lor divină și să devină locuri de joacă ale zeilor…

… Aici ne putem întreba care sunt originile minții? Din ce este alcătuită mintea? Cum este mintea noastră creeată?

În filozofia indiana, mintea, contrar impresiei larg-răspândite, nu este separată de materie, de natură. Este parte din natură. În filozofia Samkya, este un produs al prakrti, Natura esențială, primordială din care toate celelelte lucruri evoluează. Este câmpul de energie materială cu cea mai înalta frecvență, cel mai fin și mai subtil, chitta-kshetra.

Variatele aspecte ale minții, în acord cu funcțiile lor, sunt numite buddhi (or mahat), aham-kara, chitta și manas. Cele mai vechi referințe privind mintea se găsesc în Vede, unde mintea este numită chetas or dhi (precum în Gayatri-mantra), cu variate conotații. În Bagavad-gita este preferat termenul manas. Uneori chiar termenul hrd sau hrdaya (inima) poate fi folosit pentru a defini conștiința cea mai adâncă care sălășluiește în minte. Definițiile acestor termeni pot varia într-o anumită măsură, în funcție de orientarea unei anumite școli filozofice . Aici folosim cuvântul “minte” în sensul de totalitate a câmpului mental. În acest sens conceptul de chitta (impreuna cu budhi și asmita) este folosit în Yoga–sutrele lui Patanjali precum și în comentariile asupra acestora[4].

… O sursă primară de cunoaștere a modului de operare a minții în cadrul personalității este Charaka-samhita, cel mai străvechi și autentic text al Ajur-veda[5]. Acest text conține cunoștiințe foarte detaliate care pur și simplu nu pot fi sumarizate aici.

Pentru scopul nostru aici vom folosi cuvântul minte în sensul de chitta – totalitatea câmpului mental: (a) din care, și în care, toate operațiunile mentale, vrttis, apar ; (b) în care toate amprentele numite samskaras sunt depozitate ; și (c) care necesită să fie adus sub control, ni-rodha, de către practicantul de yoga.

Ni se spune repetat în Yoga-sutrele lui Patanjali că atributele prakrti, Natura primordială, sunt inerente în chitta. Acestea sunt binecunoscutele gunas (calități) – sattva, rajas și tamas. Mintea unei persoane poate fi predominant sattvică, sau rajasică sau tamasică în funcție de calitatea care predomină. Folosim atributul de predominant deoarece toate produsele Naturii sunt constituite din toate cele trei calități. Aceasta predominanță determină caracteristicile remarcabile ale unui obiect sau personalitate. Personalitate înseamna tipul de câmp mental pe care cineva îl are.

O minte sattvică, rafinată și purificată, are patru calități inerente:

  • Dharma: înclinatie către virtute și corectitudine
  • Jnama: cunoaștere
  • Vairagya: neutralitate (lipsa de pasiune)
  • Aishvarya: suveranitate, libertate, măiestrie

Oricine are un element sattvic în minte. Ca atare oricine este înzestrat cu aceste calități. Ele pot deveni subjugate, suprimate, dacă apare predominanța calităților rajas sau tamas. Calitățile satvice pot fi emulate prin antrenament, abhyasa. Antrenamentul constă în întărirea anumitor impulsuri naturale interioare.

Calea păcii, purificării și spiritualității constă în recunoașterea și prioritizarea acestor impulsuri naturale. Unele din aceste impulsuri sunt:

A iubi

A dărui

A împărtăși

A actiona altruist fără a aștepta o recompensă

A se sacrifica pentru alții

A genera pace în jur

A căuta solitudine

A recunoaște resursele spirituale interioare

A aspira spre purificare, spre o creștere a conținutul sattvic al personalității

A crea o conexiune cu alții

A se energiza în momente de slăbiciune

A întarzia moartea prin puterea voinței

A se auto-vindeca prin puterea voinței

A exercita control asupra propriilor simțuri și dorințe

A căuta cunoaștere

A căuta auto-cunoațtere – a ști “Ce sunt eu ?”

A răspunde la ură cu iubire

A dori să-și reducă propriile aversiuni

A ierta

A căuta a se face mic în fața altora, cultivând modestia

A reduce dorințele și posesiunile materiale personale

A practica curățenia

A fi loial

A fi răbdător

A reduce propriul nivel de furie

A învăța să trăiască ghidat de înțelepciune

A controla efectele contrariilor cum ar fi cald/frig

A armoniza contrariile

A cuceri lenea și somnul

A fi creativ și inventiv

A aprecia calitățile altora

A fi recunoscător către alte ființe vii pentru ceea ce obținem de la ele

A onora frumusețea și natura

A crea arte ca o expresie a căutarii frumuseții chiar în cele mai obișnuite obiecte

A rafina limbajul în sens de a fi poetic, exprimand iubire și frumusețe

A proteja cunoașterea

A venera și a se închina

A reduce conflictul

A rămane calm în fața provocării

A vedea și a căuta o mamă, o soră, o fiică, un tată, un frate, sau un fiu în persoanele de sex opus

A vorbi adevărul

A evita a se apăra pe sine

A preda, de dragul de a împartăși cunoaștere

A crește cunoașterea

A crește disponibilitatea cunoașterii

A proteja sursele de cunoaștere

A căuta în interior cunoașterea intuitivă

A cultiva calitățile unei minți puternice (precum cele enumerate mai sus)

A încuraja și a ajuta pe alții să dezvolte în ei toate cele de mai sus.

Putem găsi dovezi ale acestor impulsuri naturale în noi înșine, în dorințele, actiunile și interacțiunile noastre de zi cu zi. Cineva poate argumenta că vedem mult mai mult opusul acestora. În răspuns, aș vrea să re-inventez termenii “coeficient de iubire”, “coeficient de fericire”, “coeficient de pace” sau “coeficient de mulțumire”. Haideți să ne întrebăm: ce este iubirea? ce este fericirea? ce este pacea? ce este mulțumirea? Toate acestea nu pot fi definite obiectiv. Cineva poate citi toate tomurile de chimie, fiziologie și psihologie a somnului, dar, dacă cineva nu a dormit niciodată, nu are cum să știe ce este somnul. Aceasta se aplică la toate stările de conștiință. Ele sunt experimentale. Corelațiile lor psihologice pot fi măsurabile, dar ele în sine nu pot fi măsurate sau definite pentru a satisface un observator extern, oricât de bine ar fi acesta versat în metodele științifice.

Când cineva a dormit, știe ce înseamnă somnul. Când suntem îndragostiți, știm. Ştim când suntem pașnici, fericiți sau mulțumiți… Cât de adânci și durabile sunt iubirea, pacea, fericirea și mulțumirea, depinde de puterea voinței noastre, de propria noastră decizie[6].

Când acționăm din calitățile mentale enumerate mai devreme, când dăm prioritate impulsurilor naturale enumerate mai sus, și a multor altora, atunci simțim că am iubit, am fost liniștiți, fericiți și satisfăcuți. Aceasta este adevărata mulțumire, santosha. În Yoga-sutrele lui Patanjali se spune:

Santoshad-anuttama-sukta-labhah (Yoga sutra 2.42)

“Din santosha se ajunge la o fericire neîntrecută”

Numai propriile noastre minți stiu când am simțit acel nivel de fericire adevarată.

Să ne întoarcem acum la contra-argument. Dacă într-adevăr acestea sunt impulsurile noastre naturale, de ce vedem așa de mult în istoria și viața contemporana ceea ce este contrar acestora? Două răspunsuri, dintre multele posibile la acest argument, sunt:

(1) Când permitem dominanța rajas și tamas asupra sattva în noi înșine, atunci tendințele distructive și negative devin manifeste. Înțeleptul Vyasa, în comentarile sale la Yoga-sutrele lui Patanjali, afirmă că este sattva cea care suferă. Sattva, în noi înșine, încearc încontinuu sa învingă rajas și tamas. Aceasta este ceea ce popular este cunoscut ca lupta dintre bine și rău. Binele triumfă: satyam eva jayate.

(2) Din cauză că opusurile calităților menționate mai sus și al impulsurilor naturale sunt de fapt nenaturale pentru noi înșine, manifestările lor ne fac să fim așa de nefericiți. Ca o pată pe o foaie imaculată, încercăm sa înlăturăm aceste manifestări pentru a restabili dominanța propriei noastre naturi. Încercăm în mod constant să ne re-afirmăm impulsurile naturale împotriva celor nenaturale.

Atunci de ce sunt opusurile acestor atribute sattvice atât de dominante în lume? Răspunsul nostru este că de fapt este mai multă iubire în lume decât ură, mai multă pace decât conflict. O soție și un soț certându-se în timpul cinei, devine o știre de interes ; dar un milion de familii care au o cină liniștită împreună este ceva normal și ca atare nu reprezintă o știre de interes. Observăm aspectele întunecate deoarece ele nu se potrivesc cu propria noastra natură, sva-bhava. Fie ca să descoperim aceasta divinitate interioară care ea singură este propria noastra natură, care face din minte un loc de joaca al zeilor[7].

© AHYMSIN Publishers, 2009

[1] Publicat în revista “Life Positive” în Delhi, India. Tradus în limba română cu permisiunea autorului.

[2] Curs (audiocasetă de același autor) intitulat God in the theatre (Dumnezeu pe scenă)

[3] Indian psychology, lucrare în 3 volume de Jadunath Sinha

[4] Vezi “Comentariile” la primele două capitole din Yoga-sutrele lui Patanjali, 2 volume, de acelaîi autor

[5] Audiocaseta de același autor intitulată Mind in the Phylosophy of Ayurveda (Mintea în filozofia ayurveda)

[6] Audiocaseta de același autor intitulată Emotions as acts of will ( Emoțiile ca acte de voință),

[7] Autorul a prezentat o serie de lucrări la numeroase conferințe pe tema What is Right with the World (Ce este bine în lume)

Înapoi la Articole.

Înapoi la Home